3 noiembrie 2008
Hoțul culorilor este un monstru asemenea vrăjitoarelor din basmele
obișnuite. Singura diferență: dispune de o răutate mult mai matură. Nu răpește
oameni, nici atât copii, el fură culorile, zâmbetele, muzica lor: cu alte
cuvinte, sensul vieții lor. Face toate acestea tocmai pentru faptul că „îi
place frumosul”. Consecințele sunt diverse: desconsiderarea egoismului,
violența socială, respingerea abuzului de orice natură, pentru ca, la finalul
spectacolului, să ajungem să fim martorii cum, interpreții și „copii”
spectatori, cântă împreună: „libertatea e comoară mare”.
Poeziile suedeze pentru copii sunt renumite pe plan mondial, însă
cu piese de origine scandinavă ne întâlnim destul de rar. Virtutea aparte a
piesei lui Tor Age Bringsvaerd stă în faptul că prezintă simultan fața și dosul
lucrurilor. Suntem martorii unei adevărate povești, însă scriitorul ne ține
departe de obișnuitele elemente de basm. O altă particularitate deosebită a
operei constituie limbajul jucăuș și lirismul textului, dar și acea viziune
scriitoricească demnă de salutat care ne permite să clădim realizarea
spectacolului pe jocul de clovni și lumea magică a circului.
Minunatele melodii ale basmului prezentat de noi au fost compuse
de Papadimitriu Grigoris care, din păcate, decedase la o vârstă foarte tânără.
Dedicăm acest spectacol amintirii acestuia.
Katona Imre
Clovn
Pisica
Moș, Gigantul Hoț al Culorilor
Roșioară, Cerșetor, Fata din birou
Lungilă, Cerșetor, Fata din birou
Câine, Domnișoară morocănoasă
Santinelă înaltă
Sentinelă macabră
Generalul
Asistent regizor:
Domokos Erika
Costume:
Szekeres Bernadette
Regia artistică: Katona Imre