Pescărușul lui Cehov prezintă drumul pe care artistul de totdeauna – fie scriitor sau om te teatru – parcurge, de la inițiativa creatoare, de la dorința chinuitoare de a crea ceva inedit până la formarea propriei ars poetica matură și rezignată – deseori dezamăgitoare – a artistului. „Formele noi sunt necesare, iar dacă ele nu există, atunci mai bine să nu mai fie nimic.” – protagonistul dramei, un tânăr promițător care flirtează cu scrisul și cu de-a-face-teatru, pornește din această premisă radicală împotriva artei contemporane de totdeauna. Trecându-se prin eșecuri, deziluzii, atât pe plan artistic, cât și în viața lui personală, ajunge la convingerea finală: problema nu-i nici cu formele vechi, nici cu cele noi. Creația trebuie să fie – înainte de toate – sinceră, ca asta să iese pur şi simplu, din sufletul lui.

Distribuția: